Exponatul săptămânii: Farfurie de tip Saschiz (datare 1795)

• 

Ceramica tradițională din Transilvania a trezit mereu interesul specialiștilor, colecționarilor, dar și pasionaților de artă, în special datorită aspectului frumos și originalității ei.

Piesa propusă astăzi este reprezentată de o farfurie (sau blid, conform denumirii populare), ornamentată cu motiv avimorf, confecționată la sfârșitul secolului al XVIII-lea în renumitul centru de olărie săsească de la Saschiz (azi jud. Mureș). La faima acestor olari a contribuit decisiv calitatea produselor și, îndeosebi, modul de prelucrare a vaselor. Datorită formei și tehnicii de fabricare și decorare, lucrările lor sunt cunoscute și sub denumirea de „ceramica transilvăneană în albastru de cobalt” sau „ceramica sgrafitată”.

Originea acestui tip de ceramică se presupune că provine din zona Boemiei sau Moraviei și ajunge în Transilvania pe la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Expoziția temporară de artă plastică Scenariul Roșu

• 

Primăria Municipiului Mediaș, prin Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret organizează în mediul online expoziția temporară de artă plastică Scenariu Roșu, în colaborare cu Școala Gimnazială ”Bathory Istvan”, Școala Gimnazială ”C. I. Motaș” și Școala Gimnazială Nr. 7 din Mediaș.
Expoziția este realizată în cadrul unui parteneriat al acestor instituții cu Muzeul Municipal Mediaș și prezintă publicului peste 73 de picturi și desene ale elevilor claselor VI – VIII de la școlile amintite, într-un proiect coordonat de către profesorul Sorin Pănăzan.
Titlul expoziției, ”Scenariul Roșu”, atrage atenția publicului asupra situației sociale pe care o traversăm cu toții în ultimul timp. În această perioadă plină de restricții și îngrădiri, unii dintre elevi au ales să își petreacă timpul liber într-un mod mai aparte, și anume pictând sau desenând. Acești copii au ales să rupă blocajul restricțiilor prin intermediul imaginației, al artei. Arta te ajută să evadezi din cotidian, din rutină, și în același timp te lasă să visezi, să speri la mai bine.
Expoziția poate fi vizitată accesând http://cultura.primariamedias.ro/expozitii-temporare

Exponatul săptămânii: Fluturele Apollo roşu – Parnassius apollo (Linnaeus, 1758)

• 

• 

Acest fluture prezintă aripi cu fond alb, pete negre sau gri și două pete roșii pe aripile inferioare. Aripile având o anvergură de 70-95 mm, fiind considerat de unii autori ca şi cel mai mare future de zi din România. Fluturele Apollo roşu preferă stâncăriile, grohotişurile dar şi pajiştile stâncoase aflate pe soluri calcaroase, unde poate fi găsită din abundenţă planta Sedum (plantă preferată de larvele acestei specii).

În România întâlnim două subspecii, Parnassius apollo jaraensis (Kertesz, 1922) şi Parnassius apollo transsylvanicus (Schweitzer, 1912), amândouă endemite carpatice. Arealele de răspândire ale celor două subspecii sunt foarte restrânse Parnassius apollo jaraensis (Kertesz, 1922) fiind întâlnită în zonele carstice din Munţii Apuseni, de unde se pare că a dispărut, a doua subspecie Parnassius apollo transsylvanicus (Schweitzer, 1912) are un areal mai larg de răspândire, fiind întâlnită în Carpaţii Orientali, si această subspecie este extrem de rară (fiind considerată de unii autori ca şi dispărută). Actualmente această specie e protejată de lege în România.

În ceea ce priveşte cauzele dispariţiei/regresului celor două subspecii, acestea sunt neclare, încă neelucidate, dintre cauzele vehiculate menţionăm: sărăcirea genetic, modificarea naturală (împădurirea) şi antropogenă (plantaţii) a habitatului, strat redus de zăpadă, modificările climatice dar şi colectarea intensivă. Din păcate este foarte probabil ca în viitor să putem admira acest frumos fluture doar în muzee sau colecţii particulare.  

Specimene ilustrate fac parte din colecţia entomologică Frederic König a Muzeului Municipal Mediaş şi au fost colectate de Vasile Vicol din localitatea Stânceni, Munţii Călimani.

Exponatul săptămânii: Chitanţă de hornar – Mediaș (datare 1885)

• 

În trecut, protecția așezărilor împotriva incendiilor beneficia de o atenție cu totul aparte, fiind considerată o prioritate pentru întreaga comunitate, îndeosebi în sezonul rece, dar nu numai. Inclusiv regulamentele vechilor „instituții” ale vecinătăților săsești din Transilvania prevedeau existența unui responsabil cu verificarea periodică a coșurilor de fum pentru prevenirea unor dezastre. Zi și noapte, un membru avea obligația de a veghea acest aspect, iar în cazul unui incendiu să se poată interveni cât mai rapid pentru limitarea efectelor. Ulterior, au apărut și în zona noastră meseriile specializate în acest domeniu, și anume cele de hornar, cu atribuții specifice.

Piesa propusă astăzi, este o chitanță (factură) emisă la Mediaș în 31 decembrie, 1885, pentru serviciile prestate de către maistrul hornar (Kaminfegermeister) Johann S.
Documentul, redactat pe un chitanțier tipărit la Graz în Austria, conţine pe lângă informaţia scrisă şi un decor sugestiv, care prezintă un hornar echipat cu ustensilele şi uneltele specifice.
Material: Hârtie
Dimensiuni : L : 20,9 cm; LA : 15,3 cm.

Exponatul săptămânii: Șoimul de iarnă – Falco columbarius (Linnaeus, 1758)

• 

Specie rară şi foarte rară ca oaspete de iarnă în zona Mediaşului. În România şoimul de iarnă apare de regulă în preajma pădurilor, a pajiştilor sau a zonelor umede, mlaştinile. Preferă ca hrană păsările de talie mică (pe care le prinde din zbor), pui ai acestora sau diverse specii de insecte, precum şi mamifere mici. Cuibăreşte în nordul Europei, nu îşi construiesc cuib, folosesc cuiburi părăsite de alte păsări (ciori, coţofene), vârfuri de stânci sau în lipsa acestora cuibăresc direct pe sol.

Este cea mai mică dintre speciile de răpitoare din Europa.

În perioada medievală datorită agilităţi cu care vânează era dresat şi folosit pentru vânătătoare cu păsări de pradă (şoimărit). Această practică este actualmente din ce în ce mai rară.

În colecţia Muzeului Municipal Mediaş este prezent un exemplar colectat din localitatea Sarinasuf, judeţul Tulcea de către Ignat Ioan în data de 31.10.1988. Piesa poate fi regăsită în expoziția temporară ,,Păsări din Mediaș și împrejurimi” de la Muzeul Municipal Mediaş, strada Mihai Viteazu Nr. 46.

Exponatul săptămânii: Șerpar / Brâu Săsesc (Ledergurtel) (datare 1878)

• 

Majoritatea pieselor de port popular, indiferent de apartanența etnică, reprezintă adesea veritabile „opere de artă”. Acestea au fost lucrate în ateliere de meșteri specializați sau în gospodărie de către femei, dar întotdeauna în conformitate cu tradițiile ancestrale perpetuate în cultura populară, de-a lungul timpului.

Șerparul este confecționat din piele și decorat cu fâșii de meșină colorată dispuse marginal sub formă de motive florale stilizate, combinate cu elemente geometrice realizate prin ștanțare. Obiectul are o lungime totală de 105 cm şi o lăţime de 16 cm. Dispune de asemenea de un buzunar de mari dimensiuni, iar închiderea se realizează prin patru curele cu catarame din alamă.

Pe șerpar este inscripţionat numele comanditarului / proprietarului, şi anume MICHAEL BRASCH, şi anul în care a fost realizat 1878.Piesa provine din Valea Viilor (Wormloch) și a fost achiziționată în anul 1973.

Exponatul săptămânii: Cojoc bărbătesc săsesc (datare 1905)

• 

• 

Cojocul prezintă clini laterali adăugaţi la poale şi este bogat decorat cu broderii şi aplicaţii din meşină vopsită, prin care se creează compoziţii ornamentale policrome cu motive vegetale şi zoomorfe, frumos evidenţiate de contrastul cu suprafaţa albă a fundalului. Vulturul bicefal dispus în oglindă pe piepţii cojocului, încadrează iniţialele J. B. şi anul confecționării, 1905.

Cojocul reprezintă una dintre cele mai însemnate piese de port popular, iar pe lângă funcționalitatea sa, acesta era și o veritabilă marcă identitară și socială. Astfel de piese vestimentare, extrem de valoroase, erau purtate iarna îndeosebi la biserică sau cu ocazia diferitelor sărbători. Cojoacele erau confecționate din blană de oaie argăsită, iar unicitatea lor era dată în special de motivele decorative, viu colorate, brodate sau aplicate din diferite materiale.

Exponatul săptămânii: Dulap de colț (datare 1686)

• 

Dulapul de colț (ger. Eckschrank), cunoscut și sub denumirea de „armăroaie de colț”, reprezintă o piesă de mobilier cu specific aparte, având atât un rol practic cât și decorativ.

Mobilierul săsesc pictat este considerat în momentul de față o creație artistică deosebită, realizată inițial de către meșterii breslași.

Obiectul reprezintă cea mai veche piesă de mobilier aflată în patrimoniul etnografic al muzeului din Mediaș, fiind datat în anul 1686. Este confecționat din lemn de esență moale și prezintă numeroase decorațiuni cu motive vegetale și florale realizate prin pictare policromă, în stilul „barocului țărănesc”, specific populației săsești din Transilvania.

Astfel de dulapuri au fost utilizate, îndeosebi, pentru păstrarea veselei, a diferitelor obiecte casnice și a mirodeniilor. De asemenea, uneori, erau păstrate cărțile sfinte, calendarele anuale și medicamentele.

Dulapul a fost donat muzeului în anul 1939 de către Grete Wendel-Hammerstedt și Hermine Pauer.

Exponatul săptămânii: Cufundarul polar – Gavia arctica (Linnaeus, 1758)

• 

Cufundarul polar este o specie migratoare de dimensiuni medii care apare iarna în număr redus în România. Cuibăreşte în zona arctică a Europei mai ales pe lacuri inferioare şi golfuri marine. Îşi schimbă penajul de două ori pe an, primăvara şi toamna, exemplarul din colecţiile muzeului având penaj de iarnă.

La fel ca multe specii scufundătoare, cufundarul polar, petrece mult timp sub apă de unde pescuieşte diverse specii de peşti şi nevertebrate acvatice.

Specimenul face parte din colecţia ornitologică a Muzeului Municipal Mediaş şi a fost colectat din zona localităţii Mediaş, de pe râul Târnava Mare, în data de 9.12.1954.

În zona municipiului Mediaş specia a fost observată foarte rar şi pe lacul de acumulare de la Ighiş.  

Cufundarul polar poate fii regăsit în expoziția temporară “Păsări din Mediaș și împrejurimi” de la Muzeul Municipal Mediaş, strada Mihai Viteazu Nr. 46.

Tiparele bivalve din piatră (datare sfârşitul Epocii Bronzului / începutul Epocii Fierului (1200 / 1000 î.e.n)

• 

Piesele provin din descoperiri arheologice întâmplătoare, una fiind găsită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe pantele de sud-vest ale Dealului Cetăţii, iar cea de-a doua în anul 1936 de către medicul Ioan Tuzar, la săparea fundaţiei pentru noua sa locuinţă. Ambele au făcut parte din colecţiile vechi ale Muzeului Alt-Mediasch.

Unul dintre tipare este decorat cu trei borduri paralele şi cu trei linii în zig-zag, iar celălalt este ornamentat cu cinci borduri verticale.

Acestea erau utilizate pentru turnarea topoarelor din bronz (de tip celt) şi sunt dovezi ale continuităţii acestor tipuri de unelte până la începutul epocii fierului în spaţiul Transilvaniei.

Vă așteptăm să vizitați Muzeul Municipal Mediaș, str. Mihai Viteazul nr.46.