Tiparele bivalve din piatră (datare sfârşitul Epocii Bronzului / începutul Epocii Fierului (1200 / 1000 î.e.n)

Piesele provin din descoperiri arheologice întâmplătoare, una fiind găsită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe pantele de sud-vest ale Dealului Cetăţii, iar cea de-a doua în anul 1936 de către medicul Ioan Tuzar, la săparea fundaţiei pentru noua sa locuinţă. Ambele au făcut parte din colecţiile vechi ale Muzeului Alt-Mediasch.

Unul dintre tipare este decorat cu trei borduri paralele şi cu trei linii în zig-zag, iar celălalt este ornamentat cu cinci borduri verticale.

Acestea erau utilizate pentru turnarea topoarelor din bronz (de tip celt) şi sunt dovezi ale continuităţii acestor tipuri de unelte până la începutul epocii fierului în spaţiul Transilvaniei.

Vă așteptăm să vizitați Muzeul Municipal Mediaș, str. Mihai Viteazul nr.46.

Exponatul săptămânii: Vas aparținând breslei blănarilor (datare 1769)

Este un obiect confecţionat din lemn, în formă de amforă, cu două toarte dispuse pe umărul vasului. Sub marginea buzei este fixată o curea din piele, legată de fiecare dintre cele două toarte cu ajutorul unui şnur împletit tot din piele. Pe exterior, suprafaţa vasului este acoperită cu o pânză grunduită şi pictată.

Pe una dintre părţile vasului se regăseşte un decor compus din doi lei rampanţi care susţin o blană de culoare deschisă, cu pete negre, surmontată de iniţialele “P. H. / A. M.”, scrise cu o culoare roşie, iar în partea inferioară este scris “ANO 1769”.

Pe cealaltă parte, decorul este compus din doi cavaleri care se luptă. Pe baza vasului se mai observă urme de pictură, ce alcătuiau elemente florale realizate cu roşu.

Vasul era folosit, în principal, în cadrul întâlnirilor oficiale ale breslei, pentru servirea vinului.

Vă așteptăm să vizitați Muzeul Municipal Mediaș, str. Mihai Viteazul nr.46.

Exponatul săptămânii: Tabla vecinătăţii Rothgässe (datare sec. XIX.)

Aceasta este confecţionată din lemn de esenţă tare, folosindu-se ca tehnici de lucru tăierea și șlefuirea, şi are pe avers un carton pe care este reprezentată o hartă cu strada St. L. Roth şi o parte a Pieţei Mari din Mediaş, pe care sunt menţionate familiile din zona respectivă.

În partea de sus a hărţii este desenat un scut cu monumentul funerar al lui Stephan Ludwig Roth. Harta este protejată de o folie transparentă din plastic, fixată pe margini cu zece cuişoare. În zona centrală, pe revers, este ataşată o curea din piele.

Vă așteptăm să vizitați Muzeul Municipal Mediaș, str. Mihai Viteazul nr.46.

Exponatul săptămânii: Tabloul ,,Turnul Forkesch”, o copie realizată de Franz Wendler, în jurul anului 1934, după un original al pictorului Hermann Mader, din 1858

Elementul central este reprezentat de Turnul Forkesch, sau Turnul Aurarilor, amplasat lateral în cadrul compoziției datorită încercării de a surprinde cât mai mult din peisajul natural și urban din zona de sud a cetății de la Mediaș, de la jumătatea secolului al XIX-lea.

În primul plan sunt reprezentate o serie de personaje, în mare parte țărani cu vite (probabil într-o zi de târg). În planul secund se observă câteva construcții civile, care nu se mai păstrează în momentul actual, iar în fundal este reprezentată, sugestiv, valea Târnavei Mari șerpuind printre dealuri.
Franz Wendler a trăit între anii 1882-1936, a fost librar, editor, pictor și fotograf amator, deținând o librărie în Piața Mare a orașului.

Exponatul săptămânii: Fluturele de scaieţi – Vanessa cardui (Linnaeus, 1758)

Vanessa cardui este un reprezentat al familiei Nymphalidae. Exemplarul a fost colectat din municipiul Mediaş şi este inclus în colecţia entomologică a Muzeului Municipal Mediaș.

Fluturele de scaieți este o specie migratoare, capabilă să zboare din Europa, traversând Marea Mediterană, până în sudul deșertului Sahara. Astfel întreprinde cea mai lungă migrație a unei specii de insecte. Ruta de migrație între Europa și Africa este cunoscută și în cazul păsărilor dar în cazul fluturilor asistăm la o premieră.

Fluturele de scaieţi este răspândit pe toate continentele cu excepţia Americii de Sud şi Antarcticii. În America de Nord asemeni fluturelui monarh (Danaus plexippus) şi fluturele de scaieţi realizează migraţii din Canada sau nordul Statelor Unite până în Mexic.

Futurele de scaieţi poate fii regăsit în expoziţia temporară a Muzeului Municipal, “Fluturi autohtoni şi exotici din colecţia Muzeului Municipal Mediaș”, strada Mihai Viteazu Nr. 46.

Restaurarea unei picturi de șevalet

Titlul lucrării: Johann Peter Konrad Edler von Heydendorf”

Număr de inventar: 891

Proveniență: Muzeul Municipal Mediaș

Descrierea lucrării:

Tabloul este realizat în tehnica ulei pe pânză, cu dimensiunile de 71 x 93 cm și îl reprezintă pe fiul lui Michael Conrad von Heydendorff, Johann Peter, la vârsta de 26 de ani, aflat la începutul unei strălucite cariere militare. Portretul este executat în semi-profil, iar modelul poartă uniforma de gală specifică ofițerilor Gărzii Regale Maghiare (Konigliche Ungarische adelige Leibgarde) a Curții Imperiale de la Viena.

Tabloul a intrat în colecțiile muzeale în perioada anilor 1930.

Starea inițială a lucrării:

În  momentul intrării tabloului în laborator starea de conservare era necorespunzătoare, fiind prezente numeroase tipuri de degradări. Suportul de pânză fragilizat a determinat deteriorări multiple: cracluri și desprinderi masive de strat pictural, frângerea pânzei, suport textil negrunduit, strat de culoare aplicat foarte subțire, pânza cu țesătură neregulată, dublarea pânzei la începutul secolului XX, rama simplă de tip passepartout, șasiu fără pantă de retragere și pene de tensionare

Tratamente de restaurare 2019:

În cadrul procesului de restaurare s-au efectuat următoarele operațiuni: întocmirea documentației fotografice, demontarea picturii din ramă și curățarea depunerilor de praf, consolidarea stratului de culoare, scoaterea pânzei de pe șasiu și desprinderea dublurii, s-a redat planeitatea, s-au chituit zonele cu lacune stratigrafice cu o pastă din cretă de munte și clei de piele în proporție de 8%. Apoi s-a șlefuit pentru îndepărtarea excesului de chit și uniformizarea reliefului, s-au efectuat teste pentru curățarea suprafeței pictate și pentru păstrarea integrității stratului de culoare original. Operând sub lupă, în stil imitativ, s-a reușit integrarea cromatică a lucrării, vernisarea tabloului și montarea într-o ramă nouă, potrivită din punct de vedere stilistic.

Intervențiile efectuate asupra picturii de șevalet au fost extrem de importante, venind în sprijinul conservării în timp a tabloului, au completat stratul pictural lipsă și au descoperit numele pictorului, C. Helmayr, și anul realizării, 1791.

Procesul de restaurare s-a realizat în anul 2019 pe baza contractului încheiat între Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret Mediaș și restauratorul Ioan Muntean (Muzeul Național Brukenthal).

Exponatul săptămânii: Topoare de bronz (Epoca Bronzului /Hallstatt)

Topoarele de bronz păstrate în colecţiile Muzeului Mediaş provin din descoperiri arheologice izolate, la multe dintre acestea necunoscându-se locul exact de provenienţă. Din punct de vedere tipologic se încadrează în categoria celturilor de tip transilvănean, realizate prin turnare în tipare bivalve, cu gaură de fixare şi orificiu pentru înmănuşare. Majoritatea pieselor păstrează, pe aproape întreaga suprafaţă, o patină de culoare verde închis specifică artefactelor realizate din astfel de material.

Aceste tipuri de topoare constituie produse foarte des întâlnite printre obiectele de metal de la sfârşitul Epocii Bronzului și mai ales de la începutul Epocii Fierului (Hallstatt) din spaţiul Transilvaniei. Din punct de vedere al funcţionalităţii lor, erau cel mai adesea utilizate ca şi unelte şi mai rar ca arme.

Vă așteptăm la Muzeul Municipal Mediaș, de luni până vineri între orele 09.00 – 17.00, pe str. Mihai Viteazul, nr.46.

Exponatul săptămânii: Sigiliul breslei curelarilor (1734)

Exponatul este confecționat din cupru, cu placa ovoidală, prin tehnici de: turnare, strunjire și şlefuire.
Bordura plăcii este delimitată de câmpul informaţional de un şir de împunsături succesive dispuse circular. În mijlocul plăcii este dispus simbolul breslei curelarilor sub forma unui frâu de cal stilizat, realizat parţial prin incizii liniare unite în patru puncte adâncite. Legenda este formată din patru iniţiale incizate („I. D. / I. D.”) şi anul 1734. Profilul plăcii este trapezoidal şi se continuă spre mâner cu un bulb. Mânerul are un profil octogonal şi este prevăzut cu un orificiu în partea superioară.

Vă așteptăm să vizitați Muzeul Municipal Mediaș, str. Mihai Viteazul nr.46.

Exponatul săptămânii: Platoul de cositor ce a aparținut breslei măcelarilor (1810)

Acest exponat datează din anul 1810 și este realizat din cositor prin tehnici de turnare, strunjire, topire, gravare și ştanţare.

Piesa este puţin adâncă, cu marginea uşor concavă, puţin arcuită şi buza îngroşată, marcată de patru cercuri subţiri concentrice. Pe marginea platoului este incizat textul “NEU JAHRSGESCHENK DER EHRSAMEN FLEISCHHAUER BRUDERCHAFT BEYDE ALT GESELLEN MATHIAS LEPESCH UND PETRUS RICHTER ANO do 1810”.Câmpul central al piesei are incizate diferite simboluri ale breslei măcelarilor (bardă, cap de bovină, cuţit cu teacă). Sub acestea se regăseşte un decor fitomorf, iar deasupra dedicaţia: “HERN LAUR BOLIND GESELL VATTER”. Pe revers sunt ştanţate trei mărci identice.

Vă așteptăm să vizitați Muzeul Municipal Mediaș, str. Mihai Viteazul nr.46.

Exponatul săptămânii: Lada breslei rotarilor (datată 1852)

Lada breslei rotarilor este confecţionată din lemn de brad, a fost vopsită în verde, iar în interiorul capacului se regăsește o inscripţie în limba germană. Aceasta este scrisă cu caractere gotice, de culoare roşie, în partea stângă având înscris cu culoare verde numele „P. W. Tisch”, iar în dreapta jos „I. And Kloo”. Sub ferecătura închizătorii este înscris anul 1852, iar pe două coloane numele staroștilor și maiştrilor breslei. Exteriorul capacului, realizat sub forma unui trunchi de piramidă, este surmontat un ornament floral. În partea din faţă a lăzii se regăsesc însemnele breslei rotarilor dispuse pe două registre: o roată din lemn şi unelte specifice rotarilor (o bardă şi un fierăstrău). Lada are patru picioare din lemn aplicate, iar pe interior dispune de un sertar cu capac, confecţionat tot din lemn. Feroneria se compune din două balamale şi două mânere amplasate pe laterale.

Pentru mai multe detalii despre acest exponat vă invităm la Muzeul Municipal Mediaș!