Secţia Ştiinţe ale Naturii

This slideshow requires JavaScript.

Istoricul colecției

Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Municipal Mediaş a fost înfiinţată în anul 1961 şi are la bază colecţii formate şi donate de personalităţi ale oraşului, la începutul secolului al XIX-lea.

Prima colecţie donată de medicul Daniel Gotlieb Scheindt, în anul 1835, a fost cea de roci şi minerale. Interesul localnicilor pentru ştiinţele naturii s-a manifestat apoi în anul 1843 prin iniţiativa dascălului Andreas Gräser de a înfiinţa un Cabinet de ştiinţele naturii. Primele colecţii au fost destinate, în principal elevilor, făcând parte din Colecția Gimnaziului Evanghelic din Mediaș, înființată încă din anul 1840.

Îmbogăţirea patrimoniului cultural s-a făcut pe baza unor achiziţii, donaţii dar şi în urma cercetărilor de teren efectuate de specialişti ai muzeului. Astfel, în prezent inventarul secţiei cuprinde un număr de 4066 de bunuri culturale, aparţinând următoarelor diviziuni patrimoniale: mineralogie, petrografie, paleontologie, botanică, entomologie, ornitologie, ihtiologie şi malacologie.
Datorită spaţiului restrâns de care dispune muzeul, valorificarea expoziţională a patrimoniului secţiei se face prin intermediul expoziţiilor temporare.

Conservator Diana Macarie

 

Patrimoniul colecției de științe ale naturii

Herbarul

Herbarul muzeului cuprinde peste 1200 de coli cu plante presate. O parte din acestea fac parte din herbarul Iosef Barth, botanist transilvănean activ în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul sec. XX. Herbarul este substanţial îmbogăţit şi de către specialiştii muzeului, precum Peter Weber sau Wilhelm Hermann care colectează plante spontane şi cultivate din România, printre care şi plante endemice cum sunt gălbenele de munte (Ranunculus carpaticus) sau plante monumente ale naturii precum floarea de colţ (Leontopodium alpinum), bulbuci de munte (Trollius europaeus), alunul turcesc (Corylus colurna) şi bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica).

Colecția entomologică

Colecția de insecte numără peste 10.000 de exemplare, majoritatea fiind incluse în colecția de fluturi Frederic König, cea mai numeroasă colecţie a muzeului, care cuprinde peste 8000 specimene de fluturi, încadrați în peste 1600 de specii, colecția a fost achiziționată în anul 2003 prin strădania ornitologului muzeograf Peter Weber. Aria geografică de colectare a fluturilor include numeroase locaţii din România dar şi fluturi din Europa. Printre fluturii autohtoni sunt şi taxoni endemici precum fluturele apolo roșu (Parnassius apollo transsylvanicus),  endemismele carpatice negriciosul mic (Erebia epiphron transsylvanica), negriciosul pătat (Erebia manto trajanus), negriciosul de grohotiș (Erebia gorge fridericikoenigi), negriciosul lui Pronoe (Erebia pronoe regalis), specii de albăstrei endemici precum albăstrelul transilvan (Philotes bavius hungaricus), fluturele roșu dobrogean (Tomares nogelii dobrogensis) dar și molia relict boreoalpin Apamea maillardi. O deosebită valoare estetică și faunistică o au și fluturii exotici, provenind din multe zone alte Terei precum America de Sud, Statele Unite, Africa, Asia de Sud-Est sau Australia. O parte din colecție este expusă în expoziția temporară.

A doua colecție entomologică de la Muzeul Municipal Mediaș este colecția medieșanului Scuzs Oliveriu, donată de acesta în anul 2010 numărând peste 2000 de exemplare colectate mai ales din împrejurimile Mediașului. Colecția entomologică a muzeului cuprinde și insecte colectate de foști angajați ai muzeului, precum Peter Weber sau Wilhelm Hermann însumând peste 800 de exemplare.

Colecția mineralogie – petrografie

Este prima colecție a Muzeului Municipal, deși mai puțin numeroasă decât alte colecții, ea cuprinde aproximativ 200 de piese, printre care alabastru, opal galben, realgar, azurit, lignit și multe alte tipuri de minerale și roci. Piesele provin din România dar și din Spania. O parte din piese sunt aduse prin donaţie, în anul 1956, de la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu.

Colecția de paleontologie

Colecția are în componență peste 230 de fosile, cele mai multe din perioada cuaternară, aparținând unor mamifere precum mamutul lânos (Mammuthus primigenius), ursul de peșteră (Ursus spelaeus), rinocerul lânos (Rhinoceros antiquitatis), bisonul de stepă (Bison priscus) sau bourul (Bos primigenius). Unele dintre fosile provin din valoroasa colecţie a geologului şi paleontologului. J.M.Ackner, activ în secolul XIX îndeosebi în spaţiul transilvănean. Alte fosile au fost descoperite de fostul director al muzeului, Wilhelm Hermann, care întreprinde numeroase cercetări în teren îndeosebi în împrejurimele Mediașului îmbogățind substanțial această colecție. În una din călătorii descoperă la Bratei fosile aparținând unui rinocer lânos (Rhinoceros antiquitatis). La colecția muzeului sunt adăugate prin donații și transferuri fosilele de la Muzeul din Agnita și de la Muzeul din Biertan.

Colecția de vertebrate

Colecția de vertebrate cuprinde colecțiile de pești (ichtiologie), reptile (herpetologie), păsări (ornitologie) și mamifere.  În cadrul celor aproximativ 260 specimene de pești, bine reprezentată este ichtiofauna locală, marea lor majoritatea fiind colectate de muzeograful Peter Weber.  Colecția de pești include și exemplare colectate de muzeograful Peter Weber din Delta Dunării și Marea Neagră precum nisetrul (Acipenser guldenstaedti), stravidul (Trachurus mediterraneus ponticus), barbunul (Mullus barbatus ponticus), lufărul (Pomatomus saltatrix) și calcanul (Scophthalmus maeoticus). Colecția de reptile este mai redusă ca și dimensiune (65 exemplare) și cuprinde specii întâlnite în România. Colecția ornitologică numără peste 200 de păsări naturalizate și cuiburi de ouă. Bazele colecției fiind puse de muzeograful Wilhelm Hermann, care fie prin achiziții, donații sau în urma unor cercetări de teren îmbogățește colecția de ornitologie. Activitatea acestuia este continuată de renumitul ornitolog medieșan Peter Weber, care inițiază cercetări de teren în special în Dobrogea, de unde provine o parte din materialul ornitologic. Colecția include și rarități avifaunistice sau specii declarate monumente ale naturii cum sunt: egreta mică (Egretta garzetta), egreta albă (Egretta alba), piciorongul (Himatopus himatopus) și călifarul alb (Tadorna tadorna). Colecţia de mamifere este deasemenea mai puţin numeroasă incluzând doar 25 de exemplare.

Biolog Török Sergiu

 

Expoziţia secţiei de Ştiinţele Naturii

„Fluturi din România şi fluturi exotici”

Expoziţia temporară propune vizitatorului o incursiune în lumea efemerelor dar frumoaselor creaturi zburătoare şi are ca scop promovarea şi valorificarea expoziţională a unei mici părţi din colecţia de lepidoptere a muzeului. Exemplarele expuse au făcut parte din colecţia specialistului timişorean dr. Friederich König şi numără peste 800 de fluturi, din care 200 sunt fluturi exotici.

După o introducere puţin didacticistă în care este integrat ordinul Lepidoptera în cadrul regnului animal, se clarifică probleme legate de înmulţirea, hrănirea şi modalităţile de apărare specifice fluturilor. Având în vedere faptul că 97% din speciile de fluturi care trăiesc în România sunt specii nocturne, o parte a expoziţiei este dedicată acestora.

Sunt expuşi de asemenea fluturi aparţinând unor specii pe cale de dispariţie şi protejate prin lege, cum sunt cei din familia Papillionidae: Zerynthia polyxena, Zerynthia cerisyi, Parnassius apollo. Bine reprezentate sunt şi familiile de Geometridae, Nymphalidae, Arctiidae, Pieridae şi Zygaenidae. Nu lipseşte din expoziţie nici fluturele Cap de mort (Acherontia atropos – fam. Sphingidae).

Fluturii exotici, deosebit de frumoşi datorită desenului şi culorilor de pe aripi sunt interesanţi pentru că populează habitate îndepărtate sau greu accesibile cum ar fi pădurile ecuatoriale ale Africii, zone din Malaezia, China, America de Sud, Japonia, India. Impresionanţi datorită mărimii lor sunt fluturii aparţinând familiei Saturnidae, consideraţi uriaşii lumii fluturilor: Attacus atlas, Attacus edwardsi, Caligula similia şi Antheraea mylitta.

Fluturii, vieţuitoare fragile, strâns legate de habitatul în care trăiesc, sunt reali bioindicatori ai calităţii mediului respectiv.

Conservator Diana Macarie

 

Advertisements