Secţia Istorie – Arheologie

This slideshow requires JavaScript.

Expoziţia secţiei de Istorie – Arheologie a Muzeului Municipal Mediaş are un caracter permanent şi prezintă o serie de aspecte legate de viaţa comunităţilor umane din această zonă, de-a lungul timpului.
Expoziţia este structurată în ordine cronologică cuprinzând următoarele tematici: arheologie preistorică, civilizaţie clasică, medievală şi modernă.


Secţiunea preistorie
cuprinde exponate din perioada mileniilor V – I î. Chr., cu celebra ceramică pictată aparţinând culturii Petreşti, unelte confecţionate din silex şi obsidian, topoare din piatră şlefuită, unelte din corn, dar şi un deosebit material ceramic al culturii Coţofeni, foarte răspândită în zona Mediaşului.
Epoca bronzului este ilustrată prin numeroase tipuri de vase de lut specifice culturilor Wietenberg şi Noua, dar şi prin unelte, arme şi podoabe confecţionate din bronz. Un punct de atracţie este reprezentat de mormântul de înhumaţie în ciste de piatră aparţinând purtătorilor culturii Schnekenberg, descoperit pe teritoriul oraşului.
Epoca hallstattiană este reprezentată îndeosebi prin material ceramic provenind din aşezarea fortificată de pe „Dealul Cetăţii” din Mediaş, punct situat pe malul drept al Târnavei Mari. De asemenea, sunt expuse şi descoperiri aparţinând unor populaţii migratoare, scitice şi celtice, de la Şaroş Sonde (Jud. Mureş) şi Aţel (Jud. Sibiu), încadrate din punct de vedere cronologic în sec. VI – IV î. Chr.

Secţiunea clasică cuprinde aspecte de civilizaţie dacică şi romană, iar majoritatea exponatelor reprezintă descoperiri arheologice care provin de pe teritoriul actual al municipiului Mediaş sau din împrejurimi. Piesele de factură dacică sunt constituite din vase ceramice: chiupuri, ceşti sau căţui, vase de tip fructieră, dar şi fragmente de unelte confecţionate din fier. O pondere însemnată o au şi obiectele de podoabă din argint descoperite la Şeica Mică şi Mediaş din care fac parte lanţuri, colane, brăţări şi fibule, precum şi tezaurele monetare de la Pănade (Jud. Alba) şi Axente Sever (Jud. Sibiu), compuse din drahme greceşti şi denari romani republicani.
Materialele de epoca romană sunt specifice perioadei sec. II – III d. Chr. şi cuprind numeroase vase ceramice confecţionate în ateliere locale, fragmente ceramice de tip terra sigillata, opaiţe, piese de podoabă din bronz şi pietre semipreţioase, elemente de mozaic şi pavaj, olane, conducte, precum şi monumente sculpturale şi funerare.
Perioada post-romană este ilustrată prin descoperiri arheologice din zona Mediaşului, Boarta şi mai ales din necropolele de la Brateiu, exponatele preponderente fiind urnele funerare de incineraţie.


Secţiunea medievală
se deschide cu prezentarea succintă a primelor formaţiuni politice româneşti şi continuă cu diverse aspecte al vieţii economice şi sociale, cu dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului din perioada evului mediu transilvănean. Materialul muzeistic este centrat îndeosebi pe evoluţia cetăţii Mediaşului, la care un aport deosebit de important a fost adus de către coloniştii saşi, stabiliţi în această zonă începând cu sec. XII-XIII. Exponatele reflectă rolul major al breslelor meşteşugăreşti care au activat la Mediaş, putând fi admirate documente, însemne, lăzi, steme şi sigilii de breaslă, precum şi numeroase produse locale ale acestor meşteri.
De asemenea expoziţia mai prezintă o serie de copii de documente medievale, gravuri de epocă, tipărituri de o valoare deosebită şi piese de armament. O atmosferă impresionantă pentru publicul vizitator este creată de macheta realizată după planurile originale ale arhitectului italian Giovani Morandi Visconti, care reconstituie cetatea Mediaşului la anul 1699.


Secţiunea modernă
reflectă câteva aspecte mai importante din lupta pentru libertate socială şi naţională, activitatea reprezentanţilor „Şcolii Ardelene” şi rolul acesteia în dezvoltarea conştiinţei naţionale a românilor, precum şi diverse documente, hărţi şi piese de armament ce fac referire la Răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan din anul 1784 şi la Revoluţia de la 1848 – 1849. Tot aici sunt prezentate acţiunile şi realizările mai importante ale cărturarului şi preotului medieşean Stephan Ludwig Roth şi activitatea revoluţionară până la execuţia sa din data de 11 mai 1849.

Text: Muzeograf Drd. Viorel Stefu